Monografie

Istorie Aprilie 8, 2014

Cel mai tânăr sat din zonă, considerat suburbie a oraşului Săveni, situat la 500 m nord-vest de oraşul Săveni, 700 m nord de satul Petricani şi 700 m nord-est de satul Chişcăreni, pe dreapta Pârâului Podriga şi pe stânga Pârâului Başeu.

Acest sat s-a întemeiat începând din vara anului 1940, când aici au venit şi s-au stabilit câteva familii, care au părăsit satul Bahrineşti din ţinutul Cernăuţi după ultimatumul din 26-28 iunie 1940, prin care Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei erau ocupate de Uniunea Sovietică. Primele familii care au venit aici, după ce şi-au părăsit definitiv satul natal, şi-au cumpărat locuri pentru case de la săteni din Petricani şi apoi mici suprafeţe de pământ pentru a-şi asigura condiţii minime de viaţă. Dintre familiile venite aici din Bahrineşti făceau parte: Broască Dionisie, Broască Vasile, Lăzărescu Gheorghe, Niculescu Neculai, Niculescu Vasile, Patraş Dumitru, Tofan Dionisie, Tofan Constantin, Tofan Gheorghe, Ungureanu şi altele.

De la înfiinţare această aşezare a avut caracterul unui cătun al satului Petricani, pe teritoriul căruia s-a constituit. Ca aşezare distinctă, satul este menţionat oficial în 1956[1]. Satul a cunoscut o dezvoltare foarte lentă, în prezent numărând 40 de case.

De la înfiinţarea satului, nevoile religioase ale locuitorilor au fost asigurate de biserica Sf. M. Mc. Dimitrie din satul Petricani. În anul 2001 s-a sfinţit locul şi a început construcţia unui locaş de biserică, cu hramul „Sf. Apostol Andrei”, în prezent în lucru.

Şcoala din Satul Nou a început activitatea din toamna anului 1956, când s-a dat în folosinţă localul propriu, cu două săli de clasă, construcţie din cărămidă pe temelie de beton. Şcoala funcţionează de la înfiinţare cu clasele I-IV în acelaşi local.


[1] Legea nr. 2/]968 privind organizarea administrativă a teritoriului R.S.R., Anexă, în Buletinul Oficial (1968), nr. 163-165, p. 194.